Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘lansare carte’

Volumul cuprinde un fragment din universul cotidian al societăţii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi se doreşte a fi un ghid captivant deopotrivă pentru publicul curios a descoperi lumea familiei, cât şi pentru specialiştii dedicaţi studiului istoriei sociale.

Autoarea ne prezintă o temă spectaculoasă, dar în acelaşi timp dificilă. Acest considerent însă a fost depăşit cu succes prin folosirea tehnicilor şi metodelor specifice istoriei sociale.

Descoperirile şi observaţiile emise în cuprinsul lucrării deschid drumuri noi în cercetarea istoriografică, invită la reflecţie şi concomitent oferă informaţii preţioase despre relaţia dintre teorie şi practică sau dintre legislaţie şi morală în spaţiul familial.

Felicitări Andreea!

Reclame

Read Full Post »

Azi, ora 19, la Art Jazz Club are loc lansarea de carte „Măștile Cleopardei” semnată Clara Mărgineanu. Pentru cei ce nu știu cine este Clara.
Clara Mărgineanu, născuta pe 4 iulie 1972 în București – este poeta si jurnalista. A absolvit Academia de Teatru si Film I.L.Caragiale din București. Cu siguranță, la această lansare vor fi mai multe persoane decât femeile ce îl iubesc pe vărul ei. 😀

Invitaţi: Maria Gheorghiu, Eusebiu Ştefănescu, Mihai Mărgineanu, Fox Studies, Ion Marinescu

Read Full Post »

Marele păpuşar

Cartea lansată ieri prezintă exclusiv relaţia Omar Hayssam – Traian Băsescu, prin intermediul relatărilor fostului procuror DIICOT Ciprian Nastasiu. O carte-mărturie care vine să contrazică afirmaţiile lui Băsescu menite să-l contrapună „sistemului ticăloşit” şi să arate că nu intervine în activitatea instituţiilor de forţă ale statului român. „Povestea lui Omar Hayssam şi eforturile DIICOT de a-l anihila ilustrează comportamentul periculos al preşedintelui”, „care a ascuns informaţii, subminându-i tocmai pe cei care erau foarte aproape de a-l lega”, notează Victor Gaetan la începutul cărţii.

Procurorul Ciprian Nastasiu a fost eliminat din DIICOT în iulie 2008. Înainte de a fi revocat, el lucra la celebrul dosar de spionaj energetic, rezultat în urma supravegherii SRI, care voia să strângă cât mai multe dovezi referitoare la anumite interese financiare ruseşti care acaparau piaţa energetică românească. În acest dosar, în noiembrie 2006, Vadim Benyatov a fost arestat şi acuzat de spionaj de DIICOT pentru că ar fi încercat să obţină secrete de stat de la Ministerul Economiei cu privire la planurile de privatizare în domeniul energiei.

Potrivit lui Nastasiu, un scop major al acestor acţiuni de spionaj a fost obţinerea unui avantaj în extinderea Centralei de la Cernavodă, precum şi dobândirea de avantaje de Marco Group şi componentele sale. Benyatov lucra pentru Marco Group, o companie ce părea a fi olandeză, dar care era controlată de la Moscova de magnatul rus-israelian Vitali Maschitskiy. Mergând pe fir, Nastasiu şi anchetatorii nu au fost şocaţi să descopere în timpul supravegherii ruşilor asociaţi cu Marco Group că aceştia păreau că lucrează îndeaproape cu persoane bine conectate din punct de vedere politic.

Pe baza probelor adunate de DIICOT, spune Nastasiu, factorii de decizie din România care ajutau Marco Group să îşi atingă obiectivele erau „Theodor Stolojan, fost consilier prezidenţial pe probleme economice şi financiare, Attila Verestoy, senator UDMR, Bogdan Chireac, jurnalist, consilier de imagine al grupului Marco, şeful reţelei de sprijin şi culegere de informaţii din mediul politic, economic, care lucrau în favoarea grupului rusesc; Elena Udrea, fost consilier de stat şi şef al Cancelariei prezidenţiale, agent de influenţă al grupului Marco, aflată în subordonarea şi coordonarea operativă directă a lui Bogdan Chireac; Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, om de afaceri, agent de influenţă al grupului aflat în subordonarea operativă a lui Bogdan Chireac”.

În acest context, Nastasiu subliniază că era conştient că acest caz este foarte sensibil din cauza numelor politice româneşti mari implicate în acţiuni în numele Marco Group, aşteptându-se ca asupra DIICOT să se facă presiuni, ceea ce s-a şi întâmplat după arestarea lui Benyatov.

SRI REFUZĂ INTERCEPTAREA CONVORBIRILOR
„La data de 3 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a autorizat interceptarea comunicaţiilor, inclusiv a telefoanelor, transmisiilor fax, SMS-urilor şi e-mail-urilor acestor persoane, precum şi monitorizarea audio/video a cercului relaţional al lui Vitaly Maschitskiy, Vadim Benyatov şi Valery Krasnov. După ce am primit autorizarea şi am trimis cererea la SRI, am fost chemat de colonelul Sorin Cozma, care conduce Departamentul SRI ce se ocupă de spionajul economic. Am purtat o discuţie mai degrabă dură, conflictuală. A spus că nu-şi mai susţinea opinia anterioară şi nu împărtăşea punctul de vedere al procurorilor cu privire la implicarea acestor persoane la nivel înalt în acţiunile Grupului Marco. Am replicat că aceste informaţii erau deja cuprinse în materialul furnizat de SRI şi că pe baza documentaţiei SRI am dezvoltat cazul! A întrebat ce anume urmăream în cadrul acestui dosar. Am răspuns că singurul lucru pe care îl urmăream era să confirm dacă persoanele menţionate aparţineau sau nu unei structuri opuse intereselor naţionale, mai precis, unei structuri care ar putea subordona interesul naţional în domeniul energetic unui interes străin, pe termen scurt, mediu sau lung, în relaţia cu Rusia. Şi să stabilesc dacă aceşti oameni aparţineau unei grupări de criminalitate organizată, o grupare care ar submina Preşedinţia, chiar dacă poate ei înşişi nu realizau implicaţiile propriului lobby”, povesteşte Nastasiu în cartea lui Gaetan.

Fostul procuror DIICOT este întâmpinat cu un refuz categoric din partea colonelului Cozma. „A spus, tranşant, că nu va aproba cererea. Mai exact nu va facilita supravegherea sau monitorizarea întâlnirilor acestor persoane importante, de exemplu o întâlnire dintre Stolojan, fost prim-ministru, şi Maschitskiy – nu o va monitoriza. Aceasta, în ciuda faptului că l-am informat că serviciile de informaţii ruse au confirmat că monitorizaseră o întâlnire importantă a grupului. Şi, deşi aveam autorizaţia, iar monitorizarea probabil a avut loc de vreme ce trebuiau executate ordinele judecătorului, SRI nu a furnizat nici măcar o singură conversaţie către DIICOT”, dezvăluie Nastasiu.

El povesteşte totodată că după interogarea lui Bogdan Chireac, încheiată la 20 iunie 2008, în birourile DIICOT, Chireac i-a contactat imediat pe Dorin Cocoş şi pe Elena Udrea, pentru a-i informa cu privire la ce aflase şi la ce spusese procurorul şi pentru a-i avertiza că ar putea fi chemaţi la audieri în dosarul ALRO Slatina/Marco Group.

ŞEFUL STATULUI DEVINE NERVOS
Cu toate acestea, Nastasiu spune că a mers mai departe şi i-a cerut şefului statului, prin adresă scrisă, copii ale unor cereri sau petiţii primite din partea reprezentanţilor ALRO Slatina sau ai Grupului Marco din ianuarie 2005 până la 16 iunie 2008, la nivelul Administraţiei prezidenţiale, precum şi orice înregistrări ale întâlnirilor cu reprezentanţii acestora.

„Câteva zile mai târziu l-am contactat telefonic pe şeful statului pentru a solicita o întrevedere, pentru a explica motivele pentru care am făcut solicitarea scrisă. Nefiind disponibil imediat, preşedintele mi-a telefonat după aproximativ 20 de minute. I-am solicitat o audienţă. Preşedintele mi-a spus pe un ton enervat că nu este de acord să mă primească şi că nu vorbeşte cu nici un procuror DIICOT sau Parchetul General până nu lămureşte implicarea instituţiei prezidenţiale în activităţile crimei organizate”, îşi aminteşte fostul procuror.

El dezvăluie că, de la data autorizării de instanţă a activităţii de monitorizare şi până la data la care a solicitat instanţei prelungirea acestei activităţi, „nu a primit nici un transcript de la SRI al convorbirilor purtate de Theodor Stolojan, Elena Udrea şi Dan Voiculescu”. „Activităţile de anchetă trebuiau să ne permită să vedem relaţiile dintre directorii Grupului Marco şi românii aflaţi în poziţii de putere. Urmărirea a început doar în cazul lui Vadim Benyatov. Cu probele pe care le strângeam, urma să trimită cazul în instanţă sau să ajungem la concluzia că nu existau motive pentru o anchetă penală împotriva lui Theodor Stolojan, a Elenei Udrea şi a celorlalţi. Prima cerere la tribunal pentru monitorizare a fost formulată la data de 2 iunie 2008. Trebuia să cer o extindere a autorizaţiei la data de 3 iulie 2008. Cererea a fost de fapt redactată la 2 iulie şi în ea informam tribunalul că SRI a refuzat să se conformeze cererii făcute cu o lună înainte. Acest lucru a atras atenţia judecătorului, astfel încât autorizaţia de monitorizare a fost aprobată şi trimisă la 2 iulie”, spune Nastasiu.

„DIICOT a fost decapitat, redus la tăcere”
Totul s-a oprit însă aici, Nastasiu fiind revocat din funcţia de procuror DIICOT. „În ziua următoare, fără a fi informat că procurorul general a formulat o cerere de revocare a mea la DIICOT, am fost demis imediat din poziţia mea de procuror DIICOT. În acest fel, cu cinism şi de o manevră sovietică, cariera mea a fost sfâşiată în mod abrupt. Care ar fi scopul umilirii mele publice? Pentru a se asigura că nimeni nu mă crede niciodată; pentru a face să dispară realitatea mea, realitatea simplilor funcţionari care încearcă să apere integritatea României; pentru a anihila adevărul că preşedintele Traian Băsescu a ajutat la protejarea celor care au prădat România. Preşedintele Băsescu a ales să-şi protejeze prietenii şi aliaţii politici, în loc să declare «toleranţă zero» faţă de traficul de influenţă într-un caz de corupţie care ameninţa securitatea energetică naţională a României”, acuză Nastasiu.

El se întreabă totodată dacă „suntem noi, ca naţiune, apăraţi de tot felul de prădători?”. „Nu. Deoarece DIICOT a fost decapitat. DIICOT a fost redusă la tăcere, şi acestea sunt veşti fantastice pentru traficanţii de droguri şi de arme şi traficanţii de carne vie, care abia aşteaptă să folosească România pentru propriile scopuri, împotriva interesului naţional”, afirmă Nastasiu. El îl acuză pe Traian Băsescu că în mandatul său DIICOT a fost redusă la neputinţă. „Preşedintele Traian Băsescu a preluat funcţia sub steagul luptei anticorupţie. După nici cinci ani, ca rezultat direct al alianţelor constante cu forţe externe care caută să protejeze infractorii şi să ridice prietenii deasupra legii, ca rezultat al acestui comportament, unitatea anticorupţie la nivelul cel mai înalt, DIICOT, a fost redusă la tăcere”, conchide Ciprian Nastasiu.

Articol preluat de pe jurnalul.ro

Read Full Post »