Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘racla’

Racla cu mâna dreaptă a Sfântului Nicolae a fost sărutată, luni, de mii de români, la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. Oamenii au frecat de raclă până şi… şerveţele de hârtie pentru şters nasul. Sociologul Dan Lungu zice că oamenii vin la biserică fiindcă nu mai au încredere în ei înşişi şi în stat

A plimbat întâi portofelul pe lângă racla cu moaştele Sfântului şi abia apoi s-a aplecat şi el să o sărute. Portofelul şi-l trăsese din buzunar scurt, dintr-o zvâcnire, să nu-l vadă credinciosul din spate cum se umileşte cu bani şi carduri peste mâna Sfântului. Căci în raclă nu odihneşte tot corpul marelui ierarh Nicolae, ci numai mâna cea dreaptă. Portofelul, credinciosul nostru l-a frecat de icoana de lângă raclă cu o mişcare lungă, parcă nu-i venea să şi-l mai ia înapoi. Pupătura finală, în schimb, s-a consumat rapid şi imediat omul s-a şi topit în mulţime, între miile de pelerini. Greu de înţeles de ce azi a venit tot puhoiul ăsta de lume la moaşte, când mâna Sfântului este disponibilă la sărutat în fiecare miercuri, între orele 17 şi 20.

Mai în spate, unor bunice rebegite de frig le sclipeau ochii că în sfârşit, după cinci ore de aşteptat în picioare, în frig, le-a venit şi lor rândul la raclă. Aveau pregătite deja nişte punguţe cu lenjerie intimă de-a nepoţilor, şosete, maiouri, chiloţi. Au frecat punguţele cu haine de icoana de lângă raclă, şoptindu-şi în barbă cuvinte numai de ele ştiute. Au plecat cam repede, că le înghionteau din spate alţi pelerini, „înarmaţi” şi ei cu fel şi fel de obiecte personale de trecut pe la raclă: cruciuliţele pe care le poartă zilnic, fotografii sau iconiţele de buzunar. Cineva a frecat, chiar, pe icoana Sfântului… un pachet de şerveţele de hârtie pentru şters nasul, din acelea de unică folosinţă.

Poze cu fete nemăritate pe la racla Sfântului, ca să se mărite mai repede

„Eu pentru fiica mea de 36 de ani care nu se mai mărită am adus să ating de raclă fotografia ei, plus câteva obiecte personale pe care le poartă zilnic. Este importat să vii cu obiecte personale fiindcă pe acelea le ai aproape zilnic la tine, indiferent ce obiecte ar fi acelea. Credem că Sfântul Nicolae o va ajuta să găsească gândul cel bun şi să se căsătorească”, ne-a spus pelerina Elena. Credinciosului Sorin Leonte îi vine să râdă de povestea cu obiectele. A aşteptat la coadă de patru ore nu să frece vreun obiect de icoane, ci numai pentru a sta câteva secunde în faţa moaştelor, ca să ceară Sfântului Nicolae sănătate şi atât. Îl întrebăm dacă nu e tentat să-şi scoată şi portofelul şi ne răspunde convins că el l-ar pune, dar ştie sigur că Sfântul are altă treabă decât să i-l umple lui cu bani.

Mai încolo, când frigul s-a ascuţit, mulţimea a devenit şi mai întărâtată şi oamenii s-au luat la harţă că şi-au furat locul unul altuia. Pentru ca puhoiul să nu vandalizeze racla, doi poliţişti comunitari au stat permanent lângă ea, să o păzească. Chiar şi aşa, rugaţi de mame, au tot trecut şcolari pe sus, peste gard, la raclă. Să pupe şi ei mâna Sfântului Nicolae, să ia note bune la şcoală.

Preotul Cărămizaru: „Sfântul Nicolae este cel mai iubit sfânt şi cel mai drag”

„Lumea se înghesuie să se roage la moaşte fiindcă Sfântul Nicolae este cel mai iubit sfânt şi cel mai drag. Nu este adevărat că aceste cozi de la moaşte au legătură cu sărăcia. Căci românii sunt obişnuiţi cu sărăcia. Să nu uităm că şi în vremea comunismului românii veneau la Sfântul Dimitrie, pe Dealul Mitropoliei, cu miile. Şi n-avea nimeni ce să le facă. Aşadar, este vorba doar despre credinţă aici, iar asta este o moştenire sacră a românilor. Nu întâmplător mâna dreaptă a Sfântului Nicolae se găseşte aici, la kilometrul zero al Capitalei, să binecuvânteze întreaga ţară”, ne spune preot Dr. Prof. Emil Nedelea Cărămizaru de la parohia „Sfântul Gheorghe Nou”.

El ne-a mai povestit că mâna dreaptă a Sfântului Nicolae a fost depusă aici de Mihai Viteazu, după ce a purtat-o în sân, în lupte, să-l protejeze. „Racla este din argint curat, iar mâna este înfăşurată. Prin ’93, un hoţ a fost prins încercând să profaneze racla, a fost prins şi a murit în închisoare chiar în ziua de Sfântul Nicolae”, adaugă preotul.

Dan Lungu: „Avalanşa de pelerini este legată şi de lipsa de educaţie ştiinţifică”

„Nu trebuie să citim avalanşa de pelerini ca pe o manifestare a credinţei, căci credinţa ţi-o poţi manifesta şi stând retras. Oamenii vin la moaşte fiindcă aşteaptă o întâmplare magică în viaţa lor. Şi-au pierdut încrederea în ei înşişi şi în instituţiile statului. De aceea se şi joacă mult la Loto. Oamenii rămân inerţi, pasivi, aşteptând ceva. Sunt pacienţi ai întâmplării, nu actori. Ei suportă istoria, nu o construiesc. Gândirea aceasta are rădăcini vechi la români, de la Mioriţa încoace”, a declarat pentru gândul scriitorul Dan Lungu, conferenţiar doctor la Catedra de Sociologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

„Foarte mulţi dintre pelerinii care se înghesuie la moaşte îşi proiectează viitorul pe dimensiunea mistică. Aceasta este singura şansă pe care ei o văd. Am citit, recent, despre un sondaj care arăta că la români educaţia ştiinţifică este foarte slabă. De pildă, se spunea acolo că suntem unii dintre cei mai mari consumatori de antibiotice. Probabil că şi avalanşa de pelerini la moaşte este legată şi de lipsa de educaţie ştiinţifică”, a adăugat Dan Lungu.

Ultimul top al încrederii (studiu GfK) arăta că cel mai mult românii cred în pompieri, în poştaşi, în cadre militare şi de abia pe urmă în preoţi.

Articol preluat din ziarul gandul

Read Full Post »